Depozitul geologic
Definirea conceptului: prin depozitarea geologica se intelege depozitarea deseurilor radioactive solide intr-o incinta amplasata de regula la sute de metri adancime sub suprafata solului, intr-o formatiune geologica stabila.
In vederea depozitarii definitive a deseurilor inalt active, constituite in cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat (considerat in Romania deseu radioactiv), Romania are in vedere construirea unui depozit geologic de mare adancime. La baza acestei alegeri a stat faptul ca, in plan international, dupa 30 ani de cercetare, s-a demonstrat in mod suficient ca depozitarea geologica reprezinta, in prezent, optiunea cea mai sigura si mai durabila in ceea ce priveste gospodarirea pe termen lung a deseurilor de inalta activitate si a combustibilului nuclear uzat. Implementarea depozitarii geologice presupune un angajament politic pe termen lung, concepte de guvernanta bazate pe o abordare etapizata si implicarea de la bun inceput a partilor interesate de pe plan local si national care sa asigure consultatii de calitate si acceptarea din partea opiniei publice. Astfel de concepte moderne de guvernanta au contribuit la succesul initiativei finlandeze si suedeze.
Depozitarea definitiva se face în containere speciale, într-o formatiune geologica, la adancime de 500 – 800 m, pentru a asigura izolarea totala a combustibilului si pentru a evita riscul contaminarii mediului si a afectarii sanatatii populatiei.
Depozitul definitiv este proiectat sa izoleze fizic deseurile si sa limiteze migratia radionuclizilor pentru o perioada de zeci de mii de ani, pentru a beneficia de scaderea naturala prin dezintegrare radioactiva.
Planificarea programului de depozitare geologica presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
- Acumularea sistematica a datelor stiintifice si tehnice necesare;
- Evaluarea amplasamentelor posibile;
- Dezvoltarea conceptelor de depozitare;
- Studii iterative pentru design si evaluari de securitate, folosind informatii din ce in ce mai realiste, rezultate atat in urma activitatilor de investigare si caracterizare a amplasamentului, cat si a rafinarii studiilor de cercetare a comportarii barierelor ingineresti in conditiile specifice depozitului;
- Revizii tehnice si ale organismului de reglementare;
- Consultari publice;
- Decizii politice.
Programul de depozitare geologică a deşeurilor de activitate înalta
In România, se estimează că din funcţionarea CNE Cernavoda vor rezulta aproximativ 11.500 tone uraniu. Aceste cantităţi de deşeuri sunt mici fată de cele produse în ţări cu programe nucleare dezvoltate cum ar fi Franţa sau Canada.
Începând cu anul 1992 au fost demarate câteva studii de cercetare suport pentru dezvoltarea proiectului de depozitare geologică în România. Astfel, au fost realizate un set de studii generice şi/sau teoretice, având ca obiective selectarea unor formaţiuni geologice gazdă şi a unui proiect conceptual al depozitului şi evaluarea securităţii unor depozite generice, în vederea definirii direcţiilor majore şi a necesarului de lucrări de cercetare-dezvoltare. Studiile teoretice de selecţie a amplasamentelor s-au bazat pe rezultatele investigaţiilor geologice şi geofizice, a cercetărilor miniere din zonele de lucrări hidrotehnice, a studiilor de cercetare geologică şi geofizică (foraje şi lucrări miniere) şi/sau a forajelor exploratorii în zonele vecine existente, executate pentru explorarea şi exploatarea resurselor minerale. În etapa de mapare regională (1992 – 1994), pe baza criteriilor de selecţie a amplasamentelor emise de AIEA, au fost identificate şase formaţiuni geologice potenţial favorabile pentru a găzdui depozitul geologic, şi anume: şisturile verzi din Dobrogea, granite, bazalte, argile, sare şi tuf vulcanic.
Aceste formaţiuni satisfac cerinţele generale de suprafaţă, grosime, omogenitate şi adâncime, însă situaţia hidrogeologică este insuficient cunoscută, în special în şisturile verzi şi în formaţiunile granitice.
In anii 2007-2008, s-a derulat un proiect tehnic de cooperare cu AIEA, intitulat ” Dezvoltarea conceptului de de depozitare geologica a combustibilului nuclear uzat in Romania”(TC ROM 3/005). Dintre principalele rezultate ale acestui proiect putem mentiona:
- analiza informaţiilor geologice existente în România din perspectiva posibilităţii de selectare a potenţialelor roci-gazdă pentru depozitul geologic;
- analiza proprietarilor şisturilor verzi care se află în Dobrogea Centrală, posibil amplasament al viitorului depozit geologic, realizată în laboratoarele NAGRA (Elveţia);
- trasarea unei “foi de parcurs” cuprinzând activităţile ce vor trebui desfăşurate în viitor în vederea identificării amplasamentului depozitului geologic şi a construcţiei acestuia;
- schimb de experienţă între specialiştii romani şi experţi internaţionali în domeniu, inclusiv vizite tehnice la instalaţii de depozitare din străinătate.